Tulburările de alimentație sunt tulburări psihiatrice severe cu o etiologie complexă cu implicații socioculturale, psihologice și biologice. Sunt tulburări cu un impact semnificativ asupra sănătății și calității vieții actuale și viitoare a persoanelor afectate, a celor care le îngrijesc și a societății. Tinerii sunt asaltați în mod constant de conceptualizările din social media cu privire la cum ar trebui să arate frumusețea, care sunt standardele acesteia. În România există puține date legate de incidența acestor tulburări, dar se constată o creștere semnificativă din practica în cabinete. Un studiu al Wolrd Vision, pe care îl puteți găsi și aici arată că:
• Peste 66% dintre fete se simt judecate de cei din jur pentru cum se îmbracă.
• 50% dintre adolescente sunt relativ sau deloc mulțumite de corpul lor.
• Una din două adolescente (47%) spune că se confruntă cu presiunea de a arăta perfect din cauza rețelelor de socializare.
• 64% dintre respondente s-au simțit judecate de băieți sau bărbați în baza aspectului fizic.
• Șase din zece adolescente au încercat diete extreme sau nesănătoase cel puțin o dată în viața lor pentru a pierde sau a crește în greutate.
• Peste jumătate dintre ele (53%) nu au participat la anumite activități sociale din cauză că se simțeau nesigure de cum arată.
• Aproape jumătate se gândesc constant sau frecvent că viața lor ar fi mai bună dacă ar arăta diferit.
• 92% dintre fete își doresc ca școlile să organizeze discuții despre imaginea corpului și presiunile pentru tineri din social media de a arăta într-un anumit fel.
Cea mai importantă componentă a tulburărilor alimentare nu e neapărat legată de mâncare în sine, ci de percepția asupra propriului corp, imaginea de sine, stima de sine. Factorii psihologici cei mai frecvenți sunt perfecționismul, impulsivitatea, căutarea noutății, obsesiv-compulsivitatea. Iar printre factorii de dezvoltare ce pot influența apariția tulburărilor alimentare se numărăr abuzurile sexuale din copilărie sau adolescență.
De aceea, abordarea acestor tulburări (care includ anorexia, bulimia, binge eating, mâncat emoțional, diete restrictive, șamd) se face mai ușor și mai eficient în cabinetul de psihoterapie sau psihologie, desigur adesea în echipă cu medici și/ sau nutriționiști. În ultimii 25 de ani s-au înregistrat progrese semnificative în dezvoltarea și evaluarea tratamentelor psihologice bazate pe dovezi pentru tulburările de alimentație. Terapia cognitiv-comportamentală este în prezent tratamentul de elecție pentru unele dintre tulburări, DBT pentru altele, dar școlile terapeutice pot fi și sunt adesea folosite într-un mix util clientului. Inițial am vrut să scriu clientei, după care am realizat că tulburările alimentare afectează și bărbații, chiar dacă vorbim prea puțin despre asta.