
De multe ori se întâmplă să le amintesc clienților, în cabinet, despre importanța menținerii unui echilibru între gândirea pozitivă și realism, că există o diferență între gândirea pozitivă și optimismul exagerat. Dacă mergem prea departe cu optimismul, riscăm să ignorăm realitățile vieții, să nu ne confruntăm cu problemele reale sau să dezvoltăm așteptări nerealiste. Pe de altă parte, o perspectivă moderat pozitivă ne ajută să ne menținem motivația și reziliența în fața dificultăților.
În era dezvoltării personale, conceptul de gândire pozitivă este adesea promovat ca o soluție universală pentru succes, fericire și bunăstare mentală. Dar cât de utilă este cu adevărat această abordare? Poate fi ea benefică în toate situațiile sau, dimpotrivă, există riscul ca o atitudine excesiv de optimistă să devină toxică? Toate aceste întrebări precum și blocajele clienților m-au determinat să structurez câteva idei, pentru o mai bună înțelegere și claritate.
Numeroase studii din domeniul psihologiei arată că un stil de gândire optimist poate avea efecte benefice asupra sănătății mintale și fizice, oferind o perspectivă constructivă a vieții, atunci când se bazează pe realism și echilibru, amintind aici:
✅ Reducerea stresului și anxietății, o perspectivă pozitivă ajutând la diminuarea reacțiilor exagerate la stres și la menținerea unui echilibru emoțional.
✅ Creșterea rezilienței, persoanele care interpretează dificultățile ca provocări, nu ca eșecuri, având șanse mai mari să depășească obstacolele cu succes.
✅ Îmbunătățirea relațiilor interpersonale, o atitudine pozitivă favorizând relații mai armonioase și o comunicare eficientă.
✅ Impact benefic asupra sănătății fizice, cercetările subliniind faptul că optimismul poate contribui la scăderea tensiunii arteriale și la întărirea sistemului imunitar.
Deși beneficiile gândirii pozitive sunt susținute de cercetări, este important să înțelegem că excesul de optimism sau negarea realității emoționale poate deveni dăunător. Acest fenomen este cunoscut sub termenul de pozitivitate toxică și se referă la tendința de a ignora sau minimiza emoțiile negative printr-o gândire excesiv de pozitivă (Quintero & Long, 2019). Ca și efecte negative ale pozitivismului excesiv putem aminti:
❌ Negarea emoțiilor reale, prin insistența de a vedea doar partea bună a lucrurilor, poate duce la ignorarea problemelor reale și la reprimarea emoțiilor negative.
❌ Minimalizarea dificultăților, gândirea pozitivă împiedicând identificarea și abordarea realistă a obstacolelor.
❌ Presiunea socială de a fi mereu optimist, persoanele simțind presiunea de a fi pozitive și de a ajunge să experimenteze sentimente de vinovăție sau inadecvare.
❌ Risc de evitare a acțiunii, susținând că „totul va fi bine”, fără a lua măsuri concrete, problemele pot persista sau chiar escalada.
Gândirea pozitivă este de folos, dar doar atunci când este autentică și integrată într-un proces sănătos de adaptare la realitate.
Studiile din domeniul psihologiei cognitive și neuroștiințelor au demonstrat că gândirea pozitivă poate avea efecte benefice asupra funcționării creierului și a reglării emoționale.
Conform cercetărilor din neuroștiință, creierul uman are capacitatea de a se remodela prin experiențele și tiparele de gândire repetate, un fenomen cunoscut sub numele de neuroplasticitate (Doidge, 2007).
Practicarea gândirii pozitive în mod consecvent poate conduce la consolidarea circuitelor neuronale asociate cu emoțiile pozitive, contribuind astfel la o stare de bine pe termen lung. Un studiu realizat de Frederickson (2001) despre teoria amplificării și construirii emoțiilor pozitive a demonstrat că emoțiile pozitive extind repertoriul cognitiv și comportamental al individului, îmbunătățind reziliența în fața situațiilor dificile. Persoanele care își antrenează un stil de gândire optimist sunt mai capabile să găsească soluții creative la probleme și să se adapteze eficient la provocările vieții.
Cercetări din psihologia sănătății indică faptul că persoanele optimiste tind să aibă risc redus de boli cardiovasculare și un sistem imunitar mai puternic (Cohen & Pressman, 2006). Explicația acestui fenomen se bazează pe faptul că optimismul și gândirea pozitivă contribuie la reducerea nivelului de cortizol, hormonul stresului, ceea ce are un impact direct asupra sănătății fizice.
Astfel, gândirea pozitivă este un instrument puternic, dar trebuie utilizată în mod autentic și echilibrat, optimismul realist contribuind la reducerea stresului, îmbunătățirea sănătății și creșterea rezilienței emoționale, în timp ce excesul de pozitivism poate deveni nociv atunci când ne face să negăm realitatea sau să evităm emoțiile negative.
Așadar, răspunsul NU este un simplu „da” sau „nu”, ci o invitație la echilibru.