În paralel, date din servicii comunitare de sănătate mintală sugerează că rușinea are relevanță clinică și în tratament: rușinea se poate reduce în terapie, chiar dacă nu este ținta principală, iar nivelul inițial ridicat de rușine nu înseamnă automat prognostic prost. Autorii recomandă, pentru persoanele cu rușine ridicată, intervenții adiacente care vizează explicit rușinea (de…

Un review amplu al studiilor experimentale (cu sarcini cognitive și paradigme de laborator) arată că, în comportamentele de tip binge, apar frecvent dificultăți în controlul inhibitor, dar și semne de trecere spre răspunsuri mai „habituale” (mai automate), ceea ce explică de ce unele episoade apar „pe pilot automat”, chiar când intenția declarată este să se…

În literatura de specialitate mâncatul emoțional apare frecvent în multiple tulburări de comportament alimentar, dar diferența clinică majoră apare atunci când acest comportament alimentar devine repetitiv, rigid și este urmat de vinovăție intensă și strategii de compensare. Așadar, emoția ca declanșator este comună, dar structura comportamentală este cea care definește diagnosticul și intervenția necesară. Ce…