Cele mai frecvente situații dificile cu care se confruntă angajații la locul de muncă

Ne petrecem cea mai mare parte din zi la locul de muncă. În acest context, locul de muncă reprezintă atât o sursă de obținere a satisfacției, cât și o sursă de stres.

Știți care sunt cele mai frecvente situații cu care se confruntă angajații dumneavoastră?

Am discutat cu câteva persoane care lucrează în mediul privat și am aflat următoarele lucruri:

  1. De unde vă desfășurați activitatea în prezent?

39% de acasă

36% mix birou și acasă

25% de la birou

  1. Care sunt situațiile cu care vă confruntați cel mai des în mediul profesional?

38% oboseală/epuizare

33% incapacitatea de a livra în timp util

29% presiunea exercitată de conducere/colegi

  1. Cu ce situații vă confruntați în spațiul personal cel mai frecvent?

40% neînțelegeri cu membrii familiei

22% insomnii

22% consum excesiv de mâncare/alcool

16% somnolență și lipsa chefului de a face orice

  1. La ce resurse apelați pentru a face față?

27.8% odihnă mai multă

22.2% suport din partea familiei

16% sport

16% suport din partea cunoscuților

11% altele

7%   ajutor specializat: psiholog, consilier, medic

  1. Ați dori să apelați la ajutor specializat?

40% nu mă exprim

33% coach

16% psiholog

11% oricare dintre coach/psiholog

Ce concluzii putem trage din cele de mai sus ?

  1. Perioada actuală presupune în mare parte desfășurarea activității de acasă sau parțial de acasă, ceea ce înseamnă că nu mai există clar o delimitare a spațiului privat de cel profesional.
  1. În contextul menționat la punctul 1, problemele personale se amestecă și vin peste situațiile percepute stresant la locul de muncă, ceea ce crește presiunea pe angajat.
  1. Oboseala/ epuizarea este o realitate cu care angajații se confruntă. Dar de ce intervine oboseala? Are legătură doar cu multe sarcini de rezolvat în mediul profesional? Probabil că nu doar asta.

În contextul actual majoritatea dintre angajații dumneavoastră care lucrează de acasă, trebuie să se organizeze temeinic pentru a putea separa spațiul de lucru de cel privat și pentru a putea avea suficient confort pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale.

Pe de altă parte, în contextul actual în care presiunea pe costuri crește în majoritatea companiilor, angajații sunt într-adevăr încărcați cu sarcini de rezolvat din ce în ce mai multe și mai complexe.

  1. Există mai multe modalități prin care angajații încearcă să reducă presiunea percepută și să se relaxeze, nu toate însă sunt benefice – mâncat/alcool versus sport. În majoritatea cazurilor există nevoia de a beneficia de suport din partea altcuiva – fie că este cineva din familie, cunoscuți, colegi sau ajutor specializat.
  1. Există încă păreri neexprimate în ceea ce privește deschiderea către ajutor specializat, totuși, cea mai mare parte dintre cei cu care am discutat au manifestat deschidere pentru a apela la ajutorul unui coach/psiholog.

Ce puteți face dumneavoastră în calitate de angajator pentru a reduce situațiile stresante percepute de angajați?

  • Încurajați exprimarea problemelor de toate felurile întâmpinate de angajați;
  • Aplicați survey de satisfacție în rândul angajaților pentru a afla nivelul de motivare, implicare, dar și situațiile percepute pozitiv/negativ;
  • Faceți un plan de măsuri pentru creșterea satisfacției și a nivelului de implicare al angajaților la local de muncă;
  • Creați un mediu colaborativ, bazat pe încredere și cooperare;
  • Apelați la ajutor specializat pentru angajații dumnevoastră dacă situația o cere.

Cu ce poate fi de folos apelarea la ajutor specializat?

Întotdeauna poate fi de folos pentru prevenirea sau tratarea depresiei, anxietății, și a altor simptome psihice care apar și care duc în final la scăderea productivității angajaților dumneavoastră.

Oana Dumitru

Licențiată în psihologie, Oana Dumitru este absolventă a formării în psihoterapie psihanalitică și psiholog clinician în supervizare, cu experiență în psihologie organizațională, terapie individuală, de cuplu și de grup, dar și în lucrul cu adolescenți și orientare profesională. Despre procesul terapeutic Oana spune că este un proces profund, foarte personal, de descoperire proprie, de căutare și găsire de resurse interioare, în care cea mai puternică verigă este relația terapeutică. În plan profesional, dar și personal, Oana se ghidează după motto-ul: “Puterea de a decide și acționa este în fiecare dintre noi. Trebuie să ne descoperim motivația!”

Distanțarea socială – oportunitate sau piedică în comunicarea umană?

Începând de anul trecut, ce era o tendință timidă a devenit brusc o soluție – lucrul de acasă sau telemunca.

O parte din companiile din piață promovau munca de acasă, cu o frecvență redusă – de la o zi pe lună, la câteva zile din săptămână – ca un beneficiu oferit angajaților, care astfel puteau experimenta mai puțin timp pierdut în trafic, mai puține cheltuieli cu masa de prânz, lucrul așezați comod pe propria canapea, etc.

Ce s-a întâmplat însă odată cu perioada COVID-19 este că toate companiile, acolo unde lucrul se putea desfățura de acasă, au trecut la acest mod de operare.

Evoluția tehnologică a făcut posibilă înlocuirea, în unele cazuri definitiv, a muncii de la birou cu lucrul de acasă.

În acest context, o serie de modificări au avut loc în comunicarea interumană. Am trecut de la comunicare zilnică, față în față la comunicarea exclusiv scrisă/telefonică, cel mult video.

Cum credeți că a fost acest lucru resimțit de angajații voștri? Ce provocări se regăsesc în acest mod de lucru și cum vă asigurați că sunt depășite cu succes?

Să ne uităm pe rând la cele de mai sus.

Angajații au resimțit diferit trecerea la lucrul de acasă, în funcție de personalitatea fiecăruia pe de o parte, dar și de natura job-ului pe de altă parte. Departamentul contabilitate, de exemplu, unde discutăm de task-uri standard, repetitive, a trecut mai repede la eficiență odată cu lucrul de acasă.

Departamentul vânzări însă, unde natura job-ului presupune multă interacțiune directă cu clientul, probabil că s-a adaptat mai greu acestei modificări în modul de lucru.

În ceea ce privește tipurile de personalitate, cei extrovertiți au fost afectați primii pentru că s-au confruntat cu lipsa socializării.

În comunicarea interumană au apărut, cu ocazia trecerii la lucrul de acasă, o serie de provocări, la care angajații voștri au fost supuși și care determină consecințe psihologice negative, inclusiv scăderea productivității pe termen scurt și mediu:

  • Conflicte care rămân deschise sau amplificate prin comunicarea scrisă sau telefonică. Neputând să comunicăm față în față, să vedem reacțiile nonverbale ale interlocutorului, este mai probabil să fim mai puțin flexibili și să amplificăm în loc să reducem un conflict. În plus, un conflict se închide mai ușor în cadrul unei discuții mai puțin formale.
  • Mesaje în special scrise care sunt înțelese greșit și pe care nu le putem discuta față în față cu cine le-a inițiat. În majoritatea situațiilor la un mesaj scris, scriem înapoi. În acest mod, se poate genera un conflict destul de ușor și/ sau poate provoca frustrare imediată.
  • Frici, anxietăți care înainte erau adresate verbal colegilor/colegului în care aveam încredere și care acum rămân neadresate sau neadresate suficient. Dacă înainte puteam merge oricând la biroul colegului și să vedem dacă este ocupat sau disponibil, acum nu mai există această vizibilitate și nu știm dacă deranjăm sau nu. Nu știm dacă are disponibilitate pentru că nu este vizibil pentru noi.
  • Mai puțină vizibilitate în ceea ce se întâmplă și mai puțină predictibilitate din cauza scăderii interacțiunii și comunicării interumane, ceea ce poate provoca demotivare în rândul angajaților voștri.
  • Lipsa interacțiunii față în față nu lasă loc creeării unor cadre mai puțin formale și investirii în relații mai relaxate.

Ce puteți face pentru a veni în întâmpinarea angajaților voștri?

  • Promovați cooperarea și lucrul în echipă. Niciun departament nu își are sensul fără restul și productivitatea vine atunci când există un mecanism funcțional la toate nivelele.
  • Încurajați comunicarea directă între membrii echipelor și adresarea problemelor în discuții de unu la unu. În acest tip de discuții ambii interlocutori își pot susține punctul de vedere.
  • Încurajarea generării de soluții și nu doar sesizarea problemelor. În acest fel angajații pot să își formeze un mod de lucru prin găsirea de soluții. Puteți încuraja până la oferirea unor premii acelora care au generat plus valoare prin oferirea de soluții. În plus, personal, îi ajută să își flexibilizeze modul de gândire.
  • Nu lăsați conflictele să escaladeze în blocaje la nivel relațional, funcțional. Interveniți dacă un conflict între angajați pare că nu își găsește rezolvare. Puteți intreveni personal sau apelând la ajutor specilizat – coach, consilier, etc.

Avem în față un nou mod de operare și știm că orice schimbare vine cu multe provocări.

Este important însă să știți să intreveniți cât mai rapid, pentru a evita întreruperile de ritm și productivitate, dar și pentru a rămâne mereu conectați la angajații voștri și preocupați de bunăstarea lor psihologică.

Doar împreună și mereu conectați unii la alții putem mișca lucurile în direcția potrivită!

Oana Dumitru

Licențiată în psihologie, Oana Dumitru este absolventă a formării în psihoterapie psihanalitică și psiholog clinician în supervizare, cu experiență în psihologie organizațională, terapie individuală, de cuplu și de grup, dar și în lucrul cu adolescenți și orientare profesională. Despre procesul terapeutic Oana spune că este un proces profund, foarte personal, de descoperire proprie, de căutare și găsire de resurse interioare, în care cea mai puternică verigă este relația terapeutică. În plan profesional, dar și personal, Oana se ghidează după motto-ul: “Puterea de a decide și acționa este în fiecare dintre noi. Trebuie să ne descoperim motivația!”